Cosmin Enea
candidat USL la Colegiul I Camera Deputaţilor
 
 
Marea negociere comercială Uniunea Europeană – Statele Unite poate fi și despre România
În contextul în care am reușit să impunem un nou Cod Fiscal cu o reducere generală a TVA-ului, deci cum ne-am propus în 2012 când am candidat din partea USL, dezbaterile economice trebuie să continue.

Nu știu câți dintre dumneavoastră cunosc sau se interesează despre ceea ce Revista Capital a numit „negocierea secolului” iar alții au spus că reprezintă negocierea cu „mize gigantice”. Este vorba despre Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Acest Transatlantic Trade and Investment Partnerschip, se dorește să fie un acord de comerț „ambițios și cuprinzător, care extinde semnificativ comerțul și investițiile între Statele Unite și UE, mărește creșterea economică, numărul locurilor de muncă, și competitivitatea internațională, și găsește soluții globale la problemele comune care preocupă ambele părți”.

 

În urma lecturii rapoartelor care au apărut în țara noastră și a celor din exterior cu privire la subiect, constat o dispută acerbă în legătură cu beneficiile și dezavantajele pe care le-ar putea oferi acordul pentru țara noastră. Autorii Cernat și Lakatos, în raportul Impactul economic al Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții asupra României[1], preconizează după ce acordul va fi pus în aplicare, o creștere anuală în PIB-ul României de aproximativ 0,25%. Există și voci care văd în acesta o „încrengătură stufoasă de reguli – adică noi bariere, pe alt plan, superior, mai suptil – care vor sufoca multe din țările mici și micile afaceri”[2].

 

După părerea mea acordul nu poate fi dăunător pentru România. În nici un caz nu poate exista dezastrul pe care se grăbesc să-l prevestească unii. Noi putem avea foarte multe avantaje dacă depunem un efort sporit pentru atragerea marilor investitori americani care s-au tot lăsat așteptați și dacă  promovăm în viitorul acord unele prevederi care să ne fixeze ramurile active și interesele companiilor românești prezente pe piața americană. Și sunt destule.

 

Primul aspect a fost pe toată perioada mandatului meu de până acum, un țel în sine. Ca membru al Comisiei pentru politică externă,  am realizat, cât îmi permite statutul de deputat, tot ce se putea face pentru a crește atenția pe latura sporirii investițiilor americane în România. Există și o întrebare scrisă ce vizează atragerea investițiilor străine directe și consolidarea dimesiunii economice a Parteneriatului Strategic cu SUA, pe care am adresat-o domnului Bogdan Aurescu, ministru al Afacerilor Externe. Aici.

 

Apoi, discuțiile fregvente de la Ministerul Economiei Comerțului și Turismului, adresările către Camera de Comerț Româno-Americană, Departamentul pentru Investiții Străine, toate au fost menite pentru a stimula și a creea un grad mai înalt de preocupare.

 

Cel de-al doilea aspect, va fi, deja cunoaștem asta, realizat de oameni politici de la Partidul Social Democrat, în Parlamentul European, colegi care au desfășurat în ultimul an o campanie națională de consultare a actorilor importanți din economia și societatea civilă românească. Aici.

 

O metodă profesionistă de a strânge la un loc sugestiile oamenilor de afaceri români pentru a le promova în fața oficialilor negociatori din partea Uniunii Europene, la Comisia de Comerț Internațional a Parlamentului European, și a construi o punte mai mare  pentru business-ul românesc.

 

Asupra așa zisei realități, invocate de unii experți, precum „niciodată nu s-au realizat investiții masive ale țărilor bogate spre țările sărace, ci s-a întâmplat tocmai pe dos” se poate interveni iar tendința să fie, cel puțin parțial, schimbată.

 

În ce privește statul nostru, îndemnul meu este să ne pregătim serios de transformare, să demonstrăm că ne dorim mai mult decât acorduri militare mult invocate zilnic la televizor. Munca echipe guvernamentale și transformările din ultimul timp, sunt un exemplu care trebuie continuat. Nu neg importanța securității, însă merg pe ideea că „numai economia dă omului siguranţa pe-a doua zi”[3], iar potențialul României nimeni nu-l poate nega.  

 



[2] Afrodita Iorgulescu, Gheorghe Manea, O analiză geo-politico-economică a proiectului acord de Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții între UE și SUA.

[3] H. Marion. 

 

Apariţii Televizate
Discurs Lia Olguta Vasilescu la Breasta - 2 Decembrie 2012